Faceți căutări pe acest blog

joi, 28 iulie 2011

Ne vorbeste Parintele Justin

Dumnezeu te intareste numai sa vrei oleaca sa te tii, ca Dumnezeu te intareste. Fiii lui Brancoveanu au mers unul cate unul, ia, asa pana la cel mai mititel…

O antologie de interviuri cu părintele Justin Pîrvu în care se dezvăluie, pe lângă aspecte ale copilăriei şi vieţii părintelui din perioada încarcerării, opinii ale acestuia cu privire la atitudinea creştinului contemporan.
Cu fieare filă, convingerea credinţei ortodoxe capătă un plus de valoare. Simplitate în exprimare, substanţă şi esenţă, dragoste, căldură sufletească şi blândeţe sunt doar câteva dintre cele regăsite de orice creştin în vorbele duhovnicului de la Petru Vodă.

marți, 26 iulie 2011

Viaţa nu-i croită după calapod, Aurora Liiceanu

Ultima apariţie aflată sub semnătura Aurorei Liiceanu, păstrează orientarea şi stilul deja încetăţenit al autoarei. Structura profesională şi formaţia de psiholog, paşii făcuţi în comunism precum şi experienţa personală se regăsesc pregnant în întreaga antologie de texte.
Elogiul adus Maramureşului, problema copilului şi a familiei contemporane precum şi nevoia omului de a fi admirat au reprezentat puncte deatracţie personală.
Una dintre imaginile ce a căpătat claritate în mintea mea, în urma lecturii, a fost aceea a problemelor rezultate în urma unui divorţ. Puţini dintre cei care au parte de o separare a mariajului conştientizează că există şi soluţionări constructive a situaţiei. Tot redus este şi numărul celor care îţi dau seama de implicaţiile grave  din viaţa unui copil pe care le generează: trocul de negativitate, tendinţa de răbunare a eşecului  prin intermediul copilului sau egoismul personal îndreptat spre trezirea în copil a sentimentului de îndatorare pentru viaţa sacrificată în scopul creşterii şi educării lui.
Nimeni nu poate nega că un copil devine o armă a conflictelor între părinţi. Este o armă ieftină, pentru că poate fi manipulat,poate fi stăpânit de părinţi. Este mic, inocent, dependent de părinţi uşor de păcălit.
Mamele care deţin custodia copilului pot profita de culpabilitatea tatălui care părăseşte cuibul conjuugal, lăsând un loc gol. Accesul tatălui la copil poate fi controlat cu dibăcie, într-un registru al răzbunării, pentru că puterea o are mama.
Lucurile se schimbă când mama îşi ia adio de la tatăl copilului ei şi se întoarce spre sine, îşi soarbe conştient singurătatea, implacabila separare şi începe să se simtă victima libertăţii acordate lui. Libertate pe care ea nu o are. Urmarea este firească: prezenţa lui trebuie dozată . În fond, el trebuie să plătească abandonul. Prezenţa lui trebuie drămuită.

.

luni, 25 iulie 2011

Părinţii Bisericii despre sfârşitul lumii

"Cine trăieşte prezentul salvează trecutul şi cucereşte viitorul"(părintele Arsenie Papacioc)

Moralitatea creştină te obligă la depăşirea pasivităţii şi la direcţionarea atenţiei spre informare sau, cel puţin, luare la cunoştinţă. Din mai mult decât o simplă curiozitate, mi-am dedicat un dram de timp, părerilor exprimate în scris ale părinţilor Bisericii cu privire la sfârşitul lumii.

E drept că "scene apocaliptice au existat mereu în istorie şi poate că adevărul e simplu: vremurile cu catastrofe sunt o constantă a omenirii, un parametru al lumii care trăieşte sub blestem."  Însă "Taina Judecăţii de Apoi este bine păstrată iar copilăroasele încercări de a o dezvălui sunt ca o sfidare a spusei Domnului." (N Steinhardt)

Pentru a vă trezi interesul vă spun că printre cei ale căror opinii au fost adunare cu grijă în această carte se numără şi părintele Dumitr Stăniloaie, monarhul N Steinhardt, Sfântul Iustin Popovici şi Sfântul Nicolae Velimirovici. 
La nivelul ideilor vehiculate, o fărâmă dintre cele ce pot fi regăsite: problema cipurilor, a semnificaţiei numărului 666, a manipulării maselor prin trasformarea realităţii în concepte destabilizatoare, precum şi cea a interpretării semnelor ce prezic sfârşitul lumii.


Note de lectură

Semnele sfârşitului lumii expuse în Sfânta Scriptură:
-predicarea Evangheliei la toate popoarele
-convertirea poporului iudeu la creştinism
-înmulţirea fărădelegilor şi rătăcirea dragostei între oameni, războaie şi catastrofe
-venirea pe pământ a Sfinţilor Ilie şi Enoh
-venirea lui Antihrist şi a apostolilor mincinoşi
-arătarea pe cer a Sfintei Cruci
                                (părintele Dumitru Stăniloaie)

"Rupţi prin păcat de Dumnezeul adevăratelor gânduri, oamenii au înnebunit în gândurile şi cugetările lor şi, fără oboseală, scot la iveală teorii despre lumea fără Dumnezeu şi despre ne-necesitatea lui Dumnezeu."
                                 (părintele Justin Popovici)

"Luaţi aminte: nu ajunge credinţa lăuntrică, nu ajunge dragostea nemărturisită în afară, oricât de sinceră, de fierbinte! E făţarnică! E făţarnică pentru că nu se dă pe faţă, e pe jumătate: numai înăuntru, e drămuită. Făţarnică este şi aceea manifestată doar la exterior. Înjumătăţită, necompletată, necurată este şi aceea care se ascunde în interior, se piteşte în găoace şi se teme de lumină."
                                  (N Steinhardt)
"Cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire"
                                   (Sf Apostol Pavel) 
""