Faceți căutări pe acest blog

joi, 12 mai 2011

Un cuib de nobili, Turgheniev

Aroma fină a unui roman ce se cere citit în amurg.

       A fost o carte luată la pura întâmplare din bibliotecă; s-a dovedit încă a deveni o amintire dulce. Fiind prima lectură personală din opera autorului, nu exista o reprezentare a scriiturilor lui Turgheniev. Păşind sceptic şi sfios în rândurile cărţii, am întâlnit plăcerea de a le citi găsind o poveste cu puternic sens impregnat valorilor.
       O familie de nobili ruşi a cărei viaţă se desfăşoară în limitele oraşului  O. ne este înfăţişată în întreaga voluptate a relaţiilor interpersonale manifestate în culori ale romanticului, vindicativului, virtuosului şi devotamentului casnic. Dragoste, adulter, încredere în raţiunile Divinului, stăruinţă, falsitate, căinţă şi implicită resemnare. Descrieri subtile, fineţuri vestimentare, aprecieri ludice, toate scrise cu talent şi măiestrie de scriitor.



Note de lectură

Un prieten al meu, un om cât se poate de respectabil, spunea vă astăzi cică şi găina se apropie cu şiretenie de grăunte, parcă tot cată să îi dea târcoale.

 
În viaţă, ca şi în artă, avântul şi îndrăzneala sunt de mare căpetenie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu