şi totuşi...

Nimis nu e fix, totul este în mişcare în Univers, formele sunt etape efemere. Cum întorci privirea capătă alte aspecte. În mod normal nimeni nu ar trebui să recunoască pe nimeni. Mă uit mult la faţa altora şi am observat că în fiecare noapte are loc un proces misterios care face ca totul să se schimbe imperceptibil. Depinde de starea de spirit, de emoţii, de vise, dar nimeni n-o ştie cu adevărat. Această imobilitate pe care fiecare crede că o are este cea care ţese iluzia generală. Aceasta este ceea ce distruge lumea. Este prima formă de violenţă. Fiecare are grijă de imobilitatea lui şi o întreţine pe a celorlalţi. În cele din urmă, se aşteaptă de la tine să fii mereu acelaşi.

(fragment din Teorema lui Almodovar, Antoni Casas Ros)

Animalul inimii, Herta Muller

Cînd tăcem, suntem dezagreabili… cînd vorbim, devenim ridicoli                 E tot ce mi-a rămas în minte în urma lecturii Animalului inimii... O lectură fără urmări..fără afecte..fără idei plăcute mie...atât, o lectură!

Prin perdea

An de aparitie: 2009
Numar de pagini: 312
Autor: Aurora Liiceanu
Editura: Polirom








Mi s-a vorbit cu înflăcărare despre ea, drept urmare am cumpărat-o cu expectanţe pe măsura celor auzite. O carte darnică în care tronează nederanjate referinţele personale, experienţe de viaţă ce şi-au pus amprenta asupra scriitoarei.

De asemenea, pot fi citite, atât detalii semnificative despre rigorile regimului comunist românesc cât şi despre viaţa insipidă a anilor amintiţi. Un psiholog contemporan dictaturii comuniste ce îşi plasează pe hârtie viaţa personală, prin prisma profesiei şi a rolului său de mamă unic-părinte al unicului său copil.

O carte simplă... o lectură plăcută...cam atât.

Introducere în islam, Nadia Anghelescu

Mă pregătesc de ceva timp pentru a-mi putea oferi o lectură constructivă a unui roman vehiculat puternic la nivel media: Citind Lolita în Teheran scrisă de Azar Nafisi. Pentru asta am completat lecturile personale şi cu alte câteva opere ale lui Vladimir Nabokov(citisem în urmă cu ani Lolita): Pnin,Invitaţie la Eşafod şi Memorii. Având în vedere puţinele noţiuni despre islam cu care intrasem până acum în contact, am considerat necesar a mai adăugat un minim de cunoştiinţe despre religia musulmană. Cu o vizită la anticariat şi o recomandare călduroasă a gazdei m-am oprit asupra cărţii Nadiei Anghelescu Introducere în islam. Accesibilă ca limbaj, bogată în detalii şi cu un conţinut structurat pe marginea firului roşu al istoriei islamului.


Detalii(putine dar..) interesante despre contextul generat de existenţa islamului(sursa: opera mai sus amintită):

• Islam : religie monoteistă ce are la bază Coranul şi al cărei profet este Muhammad(Coranul a fost revelat în întregime lui Muhammad)

• Islamul nu cunoaşte taina botezului, orice om născul este musulman

• Caracter eminamente agresiv sprijinit de cuvinte din Coran: Ucideţi necredincioşii orinde s-ar afla: una dintre obligaţiile principale ale musulmanilor este acea de a lupta(jihad sau războiul sfânt) împotriva tuturor necredincioşilor până la instaurarea islamului pe întreg pământul

• Obligaţii rituale esenţiale ale islamului: mărturia de credinţă, rugăciunea(se efectuează zilnic de 5 ori pe zi către fiecare musulman după vârsta de 7 ani; pentru ca rugăciunea să fie valabilă este necesar a se respecta un ritual de purificare), postul,(3 tipuri de post; obligatoriu pt toţi musulmanii ajunşi la pubertate şi sănătoşi la minte) pelerinajul(obligativitatea călătoriei la Mecca) şi dania(materializată printr-o taxă impusă de autorităţii pe anumite categorii de bunuri; considerată a fi o formă de purificare a averii)

• Una dintre practicile însuşite de musulmani este circumciziunea, operaţei ce generează, în multiple rânduri, frigiditatea la femei

• Musulmanilor le este interzis consumul vinului şi al cărnii de porc.

• Căsătoria : contract civil între viitorul soţ şi tutorele legal al viitoarei soţii. Prin acesta soţul se angajează să plătească p sumă de bani soţiei.

• O femeie de religie musulmană poate avea doar un singur soţ, bărbatul putând opta pentru una, două, trei sau patru soţii.

• Etc...

Supleantul, Petru Popescu

Cartea oferă, la fiecare lectură a sa, o nouă reprezentare... diferită de cea generată anterior. Supleantul, mult media-tizata carte a domnului Petru Popescu, dăruieşte cititorului o poveste de dragoste într-un context social, economic şi politic caracterizat de regimul comunist din România. Roman scris într-un limbaj preponderent comun, cu un fir epic coerent, o exprimare relaxată, nu tocmai generos la nivel de idei dar deschis şi darnic în exprimarea afectelor. Povestea de dragoste dintre autor şi fiica dictatorului comunist român, mai exact transpunerea sub forma ficţiunii a acestei poveşti, scoate la lumină o personalitate dublă a domnului Popescu: pe de o parte, se destăinuie cititorului sub imaginea unui om vertical ce se ghidează după propriile aspiraţii şi ale cărui principii nu sunt nici măcar tangente cu limitele impuse de regimul politic românesc contemporan lui. Idila acestui cu fiica lui Ceauşescu(a celui ce a impus regimul politic atât de criticat de el) creionează latura afectivă a scriitorului, componentă caracterială, ce pare a fi direcţională în acţiunile intreprinse. Avem astfel de a face cu o contradicţie evidentă între repertoriul declarativ al autorului şi comportamentul personal al său. Idei vehement întreptate în direcţia constrângerilor comunismului şi stotodată sentimente sublime pentru unul dintre pionii activi ai regimului.

Nemulţumire, mâhnire şi gustul literaturii comerciale e ceea a trezit Supleantul lui Petru Popescu în propria-mi fiinţă.

Oana Pellea JURNAL

Autor: Oana, Pellea
Editura: HUMANITAS


Am primit în urmă cu ceva timp cartea actriţei Oana Pellea. Mi-a fost recomandată cu multă căldură, drept urmare am îmbraţişat-o cu sufletul deschis. I-am oferit lectura mea...mi-a dăruit în schimb sinceritate, melancolie, pesimism şi ...tristeţe.
Am avut ocazia să întâlnesc actorul Oana Pellea, iar acum am profitat de autorul propriului jurnal Oana Pellea. Un om mult prea trist pentru o viaţă ce i-a dăruit talent, bucuria de a îmbrăţişa actoria, generozitatea de a dărui oamenilor bucăţi de mulţumire spirituală.
Recunosc însă..o lectură plăcută, deosebită, un stil bine conturat, deschis şi uşor de parcurs.

Da...şi eu simt uneori lipsa ...şi chiar îmi e dor de "oameni delicaţi şi buni. De oameni deştepţi şi generoşi.De educaţie şi tradiţie. De bun simţ şi bună-voinţă".