şi totuşi...

Nimis nu e fix, totul este în mişcare în Univers, formele sunt etape efemere. Cum întorci privirea capătă alte aspecte. În mod normal nimeni nu ar trebui să recunoască pe nimeni. Mă uit mult la faţa altora şi am observat că în fiecare noapte are loc un proces misterios care face ca totul să se schimbe imperceptibil. Depinde de starea de spirit, de emoţii, de vise, dar nimeni n-o ştie cu adevărat. Această imobilitate pe care fiecare crede că o are este cea care ţese iluzia generală. Aceasta este ceea ce distruge lumea. Este prima formă de violenţă. Fiecare are grijă de imobilitatea lui şi o întreţine pe a celorlalţi. În cele din urmă, se aşteaptă de la tine să fii mereu acelaşi.

(fragment din Teorema lui Almodovar, Antoni Casas Ros)